Totalul afișărilor de pagină

Faceți căutări pe acest blog

duminică, 3 aprilie 2011

Chemarea!




E vara si e cald! ma simt molesita si infierbantata..infierbantata datorita consolidari unui anotimp 'vara' si 'sorelui'..care imi moleseste tot corpul, si ma poarta usor, spre o cadere cat mai lina spre patul cel ca un puf , un puf mole, extrem de moale, ma simt in paradis , vara ma arunca fara mila spre perna fara culoare aruncata in varful micului meu puf..care ma face sa ma simt, mai sus de un paradis...ma simt invelita in improfunzime de rafinamentul micului meu puf , care ma face sa mor doar pentru cateva momente incantatoare , care imi zic sa nu plec , sa raman , sa simt profunzimea micului puf, dar eu zic nu!, un simplu 'nu' care face sa imi dispara molesala care imi provoaca turbulente adormitoare , dar eu tot nu zic! ma ridic usor, dar nu pot , micul trup mi se indoaie ,  il imping numai cu gandul, si reusesc, ma indrept spre pragul usi, pragul spre chemarea mea, ma chiama neancetat un miros, o briza ma cuprinde deodata, ma inveleste in toata splendoarea ei, apoi ma zboara doi pasi mici de zeitate , care ma face sa ma simt ca un mic inger care nu stie ce  e, incerc , ma zbat in a mea involbura a ma trezi, dar nu pot,..visul ma cuprinde  si ma indeamna sa caut golul din mine.
cobor scarile , domol  si incerc a ma  deplasa dintr-un loc in altul prin mici salturi, care ma ajuta sa imi revin putin cate putin, simtind nisipul cel zdrenturos care imi deschide usor foarte usor geana cu geana, apoi ochii mei cei mari, speriati , imbinati cu profunzimea albastrului care este asemanator cu cerul , ma cuprinde o durere , ios de cele doua zatori , apoi ma cuprinde pe o panta foarte fina , intampinand o mica deschizatura , acolo petrecandu-se o multime de zgomote si un mic varteji care cere o finete de mangaiere, si un mic dar.Ma uit in jurul meu , simt miros roditor ajuns deja la maturizare, si imi chiama mica zeitate care ma inveleste cu dureri care imi zic sa actionez in graba. Imi zaresc ochii o mica parte de pamant , un colt din minunata natura , oprit numai pentru mine , un dar special , un ritual, al vieti. Ma intrept spre micul locsor pregatit pentru mine, cu cat ma apropi , cat mai mult simt..dureri mai insistente, apoi amortesc si nu imi revin, briza care parunde cele 10.000 de fire verzui, care ma face sa amortesc din acest locsor incantator, apoi zaresc in zare o mica culoare insistenta care , ma face sa am palpitati, ma face sa nu fiu eu , ma face sa ma transform ... sa ma cobor la cele 10.000 de fire care sunt asaltate de briza, care nu inceteaza de a ma face sa ma simt o mica zeitate, ma ridic, apoi cu cele doua membre inferioare lovite de caldura cea molesitoare , ma ridic, si nu incetez sa ajung , actionez mai repede, la rodul cel lipsa, golul ce ma tot vantura . fac ultimul pas, mirata , infricosata, si dispusa sa cuget oricarui pericol, pun mana pe mica rodie, moale zemoasa, si rosie , trag infometata si strang cu cele 10 betisoare de oase , si zdobesc rodul, rosia zdrobita , patandu-mi mica finete  de piele ,  relizand un dezastru minor asupra panzei care imi acopera  micile daruri, cele 2 membre superioare , acoperite cu culoarea cea zemoasa si rosie , nu inceteaza si mai apuca inca un rod , un alt rod, numit'rosie' , o cuprind usor , cat mai usor o prind de mica codita, verde si uscata, o cuprind cat mai mult, cu o finete coplesitoare si o zmulg, o aveam , in cele doua membre, cele 10 crengute o simteau, , era asa moale, eram fermecata de culoarea sa vie, foarte vie, un rosu mai frumos ca sangele, era asa moale si asa grea..pentru o rodie , era un mic puf rosu greu si zemos, am ridicat-o la cele doua parti carnoase , deschizand , apoi zarind niste micute perle stralucitoare  deschizandu-se si simtind gustul micutei rodi, cele doua perle, strabatand rodia, rezultant apoi la imprastierea rodiei zemoase ,pe minunata feminitate apoi pana la cele 2 daruri ,cuprinzandu-le pana la micile bobite de mazare, semanand cu sange ,care tot ..si cat mai jos..coboara pana pe panta , oprindu-se in mica deshizatura. Gust de rafinatate de rosie, miros de leguma coapta ,cu caracteristic   40% a mieri si  a zaharului cuprinzand , si indepartant micul gol, care amaruia golul unui inger, aripile!

3 comentarii:

  1. kemarea.....mda.... Si daca azi afli ca mai ai doar
    o zi de trait? Ca maine e
    ultima ta zi in viatza, ce ai
    face? Stai si te gandesti k nu
    mai ai timp sa le faci pe
    toate… Stai si te gandesti k nici jumatate din ce ti-ai
    propus nu ai timp sa faci…
    bine… acum depinde cate ti-
    ai propus. In cazul meu… mi-
    am propus foarte multe…
    dar daca as afla asta… stiu ce as face… as face lucru care
    mi l-am dorit mereu… as
    pleca… departe… si totusi in
    asa fel de aproape sa imi
    ramana si timp…. sa mai
    traiesc cel putin 3 ore de cand ajung… as pleca spre…
    spre tine… spre prima mea
    iubire, spre acel copil
    inocent… si in 3 ore ti-as
    spune tot ce nu am avut
    curaj sa iti spun in atatzia ani… sa iti spun cat te
    iubesc… sa iti arat asta, sa te
    fac sa te simtzi ca o
    printzesa, nu… ca o… ca o
    regina… nu… e prea putin… e
    mult prea putin… te-as face sa te simti ca o zeitza… ti-as
    explica foarte pe scurt dar
    la obiect, cat de scurta este
    viatza, te-ash iubi in 3 ore la
    fel de mult cum s-ar iubii
    altzii in 3 vietzi… timp de 3 ore te-as ridica pe culmile
    placerii… ti-as arata cat de
    importanta esti pentru
    mine… dar mai mult cat de
    importanta esti pentru tine.
    Si probabil ca dupa toate astea as muri fericit… mult
    mai fericit decat sa traiesc o
    viatza si sa te stiu acolo…
    acolo departe, unde nu te
    pot avea decat in vis… dar
    unde nu te pot atinge, nu te pot mirosi… unde nu poti fi a
    mea. Ai trezit in mine
    sentimente demult uitate…
    dar intr-un fel m-a facut sa
    imi dau seama cat de mult
    trebuie sa te pretzuiesc pt ceea ce esti…. Tot ce imi
    ramane este sperantza… si
    gandul ca intr-o zi o sa fie
    bine pentru noi…

    RăspundețiȘtergere

Powered By Blogger